„Cu modestie, evident"
Semnătură finală, după o afirmație îndrăzneață. Indispensabilă.
„Cu îngăduința dumneavoastră"
Politețe formală bucureșteană. Se introduce înainte de ideea principală — sau, dacă s-a uitat, ulterior. Efectul rămâne.
„Mai cuget la chestiune"
În locul afirmațiilor peremptorii, conform Întrebării Sfinte (Articolul II al Doctrinei).
„Habar n-am"
Formula fondatoare. Curaj practicat. Se rostește cu naturalețe, nu cu emfază — și niciodată izolat, fără elaborarea care îi clarifică sensul activ. Formula completă, recomandată oricărui membru al partidului: „Habar n-am — deocamdată. Mai cuget la chestiune." Astfel se distinge onestitatea cognitivă (activă, provizorie) de ignoranța acceptată (pasivă). Cine spune „habar n-am" și se oprește acolo, fără să-și ia răbojul de a afla — nu e modest cognitiv, ci doar comod.
„Deocamdată"
Adverb cardinal al lexicului PMC. Răstoarnă orice declarație care ar putea părea pasivă în declarație provizorie. „Habar n-am" singur sună concesiv; „Habar n-am — deocamdată" sună disciplinat. Formula există deja în coda Crezului Modest („Atât avem de spus deocamdată"), de unde s-a extins natural în slogan și în limba internă a partidului. Pentru cititorul atent — semnal că răbojul nu acceptă încheieri definitive, doar etape datate.
„Aveți puțintică răbdare"
Universal aplicabilă. Împrumut neoficial de la maestrul Caragiale — prin amabilitatea dânsului, asumată retroactiv.
„Curat ..."
Se folosește cu măsură. Variante consacrate: curat democratic, curat constituțional, curat habar n-am.
„Monșer"
Adaptarea fonetică românească a galicismului mon cher, intrată în limbă prin Caragiale. Se folosește la finalul formulelor sentențioase, cu un ton între politețe și ironie deja inclusă. Forma franceză curată („mon cher") sună prea importat; monșer e galicismul digerat de balcanic — semn de identitate locală. Pereche obligatorie cu „demonstrat numai pe hârtie, curat dorință pe stea, monșer."
„Sunset clause"
Latinism tehnic împrumutat franc din tradiția republicană americană pre-Trump (Reagan, Contract with America 1994). Clauză de expirare automată inclusă în legi — la termen, parlamentul reevaluează. Articolul 25 al Programului. Se folosește în context legislativ, fără traducere în românește pentru că termenul s-a internaționalizat.
„PAYGO" / „pay-as-you-go"
Regulă bugetară împrumutată franc din tradiția americană bipartizană (Bush Sr. 1990, Clinton-Gingrich anii '90). Orice cheltuială nouă compensată prin reduceri în alt loc sau prin venituri noi. Articolul 25 al Programului. Aplicată în România, ar fi disciplină fiscală pe care prudenței interbelice a Vintilă Brătianu i-ar fi plăcut-o.
„Kaizen public"
Termen tehnic împrumutat franc din tradiția industrială japoneză (改善, „schimbare în bine"), adaptat la sfera politică românească. Politica drept atelier, nu scenă; drept exercițiu permanent, nu spectacol periodic. Articolul X al Crezului și Articolul 40 al Programului. Se folosește în context administrativ și organizațional intern, cu definiție publicabilă pe răboj — nu ca ornament corporate, ci ca disciplină măsurabilă. Distincție necesară: nu reforma mare care va schimba România, ci îmbunătățirea mică, datată, repetată trimestrial. Hârtii eliminate, formulare simplificate, ghișee comasate, termene reduse — toate consemnate citabil.
Folosirea acestor formule, separat sau în combinație, nu garantează modestia cognitivă — dar o sugerează, ceea ce, în condițiile actuale, e deja un progres.
Anexa B' · Ce nu spunem
A doua jumătate a vocabularului — la fel de importantă, după părerea noastră, ca prima. Sunt formulările pe care promitem să nu le folosim — pentru că fiecare dintre ele introduce, fără să pară, o pretenție pe care nu o putem acoperi. Lista detaliată și argumentată este în Comunicatul Nr. II.
„Categoric"
Adverb folosit aproape exclusiv de cei care, dacă ar fi cu adevărat categorici, n-ar simți nevoia să o spună.
„În mod evident"
Postulează ca evident ce ar trebui demonstrat. Mută sarcina probei de la cel care afirmă la cel care ascultă.
„Fără îndoială"
Formulă rostită aproape exclusiv de oameni plini de îndoieli, care încearcă să le acopere prin afirmare.
„După cum bine știți"
Asumă cunoașterea pe care, în mod onest, vorbitorul ar trebui să o demonstreze, nu să o reclame.
„Cu tot respectul, dar…"
Precedă invariabil lipsa de respect. Paratrăsnet retoric pentru ce urmează — care, oricum, nu se evită.
„A investi într-o funcție"
Confuzia clasică între a investi (capital) și a învesti (autoritate). Nu suntem investiție, suntem mandat — cu îngăduința dumneavoastră, distincția contează.
O atribuire necesară. Acest panou datorează metoda — exemplul mic, diagnosticul scurt, ironia care provoacă zâmbete, nu răni — lucrării de două decenii a domnului Radu Paraschivescu. De veghe-n lanul de română, Pastila de limbă și volumele de „perle" pe care le-a strâns ne sunt școală, fără voia dânsului. Critica pretenției lexicale și critica pretenției cognitive, după părerea noastră, sunt aceeași instituție în două registre.